el

Un copil bun, invata bine si e cuminte, ascultator. Parintii-i spun ce sa faca si cum sa gandeasca, invatatorii la fel, ii spun ce e bine si ce e rau, ce are voie sa gandeasca si ce nu, iar el asculta si se supune. Incearca sa faca asa cum invata si devine sclav. Devine sclav doar pentru ca asta invata, cum sa devina sclav, totu-i bazat pe schimburi, primesti invatatura daca accepti si sclavia si tu nu stii ce-i aia si nu stii ce sa raspunzi si atunci te uiti in jur si incerci sa furi de la ceilalti si spui da, accept. Habar n-ai ce ai semnat, iti spui ca daca au semnat si altii atunci e ok si nu-ti mai pui probleme o vreme... pana mai cresti... daca ai noroc. Te intrebi cine a creat genialitatea, ce e aceea sclipire despre care vorbeste lumea, cu ce sunt eu mai special decat ceilalti? dece nu inteleg nimic din ce spun ei? de ce am mereu nevoie de intrebari ajutatoare? cine sunt eu? sunt neinteles, neintegrat in societate, sunt eu un exemplu de "asa nu"? De unde toate aceste intrebari si pentru ce? de ce intrebari si nu raspunsuri? e oare cineva care-mi poate raspunde?... da, cu siguranta, trebuie sa-l caut. Exista cineva, undeva, ascuns. Cineva care nu vrea sa iasa in evidenta. Cineva care stie c-am sa vin si am sa-l intreb de toate astea si e pregatit, stie exaact ce trebuie sa-mi spuna si ce-o sa-l intreb, stie exact cine sunt... pentru ca el sunt eu. El poate sa vada ce vad si eu, poate sa miroasa ce miros si eu si poate sa simta ce simt si eu, eu sunt el si el are sa ma invete ce e bine si ce e rau. De ce creste iarba si de ce e cerul albastru, de ce ploua, de ce iubim, de ce plangem, de ce ne bucuram, de ce existam... si nu-mi va da nici o explicatie, imi va spune pur si simplu si eu am sa-l inteleg, atat, nimeni nu va intelege aceasta conversatie. O discutie intre doi nebuni, atat, si-am sa fiu fericit, eliberat, constiicios, intelept, am sa vin sa va invat despre stele, luna, soare, mare, fericire, ploaie... am sa va invat tot ce stiu pentru ca asta-mi va fi menirea, sa va destainui tot ce stiu. D-aia m-a invatat el ca sa pot trimite mai departe si voi sa puteti schimba ceva, sa faceti lumea mai buna, mai spirituala, mai aproape de natura... mai aproape de noi.

Eu voi exista mereu pentru ca existenta mea consta in a FI. Eu nu voi fi material. N-am sa exist fizic. N-ai sa ma poti atinge oricat de tare ai vrea. Ai sa ma simti totusi in orice forma, culoare, miros, atingere... am sa fiu langa tine. Trebuie doar sa crezi in mine, sa nu te ascunzi, trebuie doar sa ma chemi si-am sa vin.

Crezi asta? e prea mult? ai posibilitatea sa schimbi vietile celorlalti, sa-i faci mai buni, mai aproape de ei, sa-i faci sa creada, sa gandeasca fara sa rationeze. N-o poti face printr-o revolutie, nu poti sa schimbi lucrurile peste noapte si d-aia iti trebuie rabdare si ajutor. N-o poti face singura dar O POTI FACE...

Un copil rau, nu-i place scoala, un golan, betiv de la 9 ani, violent, bataus si hot... si-a dezamagit parintii, i-a urat, i-a plans... si-a pus intrebari.